|
|
FILOSOFI ROMANI
Nae Ionescu (17 iunie 1890 - 15 martie 1940), scriitor născut la Brăila. Apreciat pentru lucrările sale publicistice (e.g. Roza vânturilor) şi filozofice (e.g. Logica).
Cel mai cunoscut logician român. Nae Ionescu a condus ziarul Cuvântul în care au scris numeroşi membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran etc.).
A fost întemniţat la Miercurea Ciuc împreună cu alţi discipoli ai săi, datorită vederilor politice de dreapta. Cu sănătatea zdruncinată de această experienţă, moare în 1940.
Constantin Noica (25 iulie 1909, Vităneşti - 4 decembrie 1987, Păltiniş) filozof şi eseist român. Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 25 iulie 1909 în comuna Vităneşti (Judeţul Teleorman). Urmează cursurile liceale în Bucureşti la liceele Dimitrie Cantemir şi Spiru Haret, luând bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista Vlăstarul. Între 1928 şi 1931 urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, având ca profesori, printre alţii, pe Nae Ionescu. Îşi ia licenţa cu o lucrare despre filozofia lui Immanuel Kant. Urmează studii de specializare în Franţa între anii 1938 - 1939 iar în 1940 îşi ia Doctoratul în Filozofie la Universitatea din Bucureşti. În anii războiului (1941 - 1944) este referent pentru filozofie în cadrul Institutului Româno-German de la Berlin. Împreună cu Constantin Floru şi Mircea Vulcănescu editează prelegerile lui Nae Ionescu şi anuarul Izvoare de Filozofie. După război a suferit cumplit prigoana regimului comunist. Între 1949 şi 1958 a avut domiciliu forţat la Câmpulung-Muscel. În 1958 este condamnat la 25 de ani de închisoare pentru faptul de a fi pus în circulaţie şi discutat conspirativ cu alte persoane, la rândul lor arestate şi condamnate, cartea lui Emil Cioran Histoire et Utopie. Este eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici. Din 1965 a lucrat ca cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române. Ultimii ani din viaţă, începând din 1975, şi i-a petrecut la Păltiniş lângă Sibiu, locuinţa lui devenind loc de pelerinaj şi de dialog de tip socratic pentru admiratorii şi discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniş de Gabriel Liiceanu). Se stinge din viaţă la 4 decembrie 1987, fiind înmormântat la schitul din apropierea Păltinişului. În 1988 i s-a acordat postum Premiul Gottfried von Herder al Universităţii din Viena; Academia Română l-a ales membru post-mortem în 1990. Lucrări importante: Mathesis sau bucurii simple, Pagini despre sufletul românesc, Rostirea filozofică românească, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti, Sentimentul românesc al fiinţei ş.a. n(Red.: J.-N. P.)
Un martir al spiritualitatii românesti: Petre Tutea
Ca sute de mii de oameni nevinovati au cunoscut atrocitatile lagarelor si inchisorilor comuniste, lasindu-si vigoarea fizica, sanatatea si chiar viata intre gardurile de sirma ghimpata sau zidurile lor reci, este, fara indoiala, o crima, un genocid cultural si politic. Ca mii de inteligente cultivate si de talente deosebite s-au irosit in bezna temnitelor e un pacat strigator la cer. Regimul care se lauda ca aduce “lampa lui Ilici” a adus bezna sutelor de ani de noapte neagra si inchisoarea, pentru unele din spiritele cele mai ilustre ale sairitualitatii românesti, privin-du-le de posibilitatea realizarii unei opere, care ar fi putut fi monumentala. Cit de mult a fost frustrata viata spirituala româneasca prin incarcerarea unor astfel de inteligente si talente, printre care filosoful Petre Tutea ocupa un loc de frunte! Acest “Socrate” român, prin lungi ani de temnita, a fost constrins sa scrie putin, sa-si exprime gindurile oral si sa-si materializeze sistemul filosofic. in viata si opera lui e ceva din divina pilda a lui Isus, care n-a scris, se pare, decit o data, pe nisip, dar si atunci, scrisul sau a fost spulberat de vint. Pe plan religios, se poate crede ca “Sionul a triumfat impotriva Olimpului”, deoarece el n-are conceptia helenocentrista a culturii, deoarece este un trist, este un meditativ si un comparat. Isus a vorbit lumii in pilde. Iesit de la inchisoare, Petre Tutea iradia in jurul sau lumina din lumina mintii sale stralucite, din vasta sa cultura si simtire româneasca, din inima sa calda de oltean. S-a spus - se vede, pe buna dreptate - ca gloria este o planta care infloreste tirziu pe morminte. in cazul lui Tutea, noi nu mai sintem in fata unei metafore, ci a unei dureroase realitati: fireste, unii intelectuali l-au cunoscut, l-au adorat si inainte de decembrie 1989, cu riscul propriei libertati, l-au stimat si au invatat de la el, incit se poate spune ca exista azi in gindirea româneasca un curent Tutea care se impleteste cu fluxul de lumina pornit din Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcanescu etc. Recunostinta pentru asemenea culmi ale spiritualitatii românesti incepe sa se vada. Un fericit exemplu au oferit deseori Facultatea de Teologie si Academia Româna, prin organizarea de simpozioane si sesiuni de comunicari cu tema “Petre Tutea - natiune, patriotism, cultura, teologie”, cu diferite prilejuri marcate de trecerea in vesnicie a acestuia. El a afirmat cu atita fermitate - in opozitie cu ceea ce crede Cioran despre sfint - “Un adevar unic: Dumnezeu, cauza tuturor lucrurilor”. in cadrul acestor actiuni, s-au prezentat referate complexe, competente, pline de simtire. S-au emis, solid argumentate, o seama de meditatii pertinente pe marginea operei lui Petre Tutea, punindu-se in lumina convergenta ideii de om, inviere, dumnezeire, cultura, cunoastere, spirit, adevar, tara, neam, istorie, morala, convergenta ce ilustreaza viziunea marelui filosof asupra legaturii organice dintre filosofie, cultura si credinta. La fel, este vorba, in primul rind, de credinta crestina, ortodoxa, pentru ca religia catolica, alaturi de comunism, pare o forma de totalitarism. Imaginea credintei stramosesti sintetizata magistral in gindirea filosofica a marelui disparut instituie echilibrul valorilor, il ajuta pe individ sa cerceteze si sa patrunda in necunoscutele taine ale Universului. in acest context, e foarte indicat sa ne reamintim nemuritoarele cuvinte ale lui Tutea: “in fruntea tabelei de valori, la mine, nu sta geniul, nici eroul, ci “sfintul””. Luminoasa ramine amintirea tragica a vietii zbuciumate a filosofului român! Felicitari celor din rindul clerului si culturii românesti pentru frumoasa pomenire a martirului cu frecvente prilejuri!
|
Tags
You must be logged in to add tags.
|
Writer Profile
Liana Moisescu
This user has not written anything in his panorama profile yet.
|
Comments
You must be a TakingITGlobal member to post a comment. Sign up for free or login.
|
|
